Meșteșug

Starchiojdul se încadreaza corespunzator în aprecierea pe care o face istoricul Dinu C. Giurescu în „Istoria ilustrata a românilor”, aceea ca „satul românesc a fost creatorul unei civilizatii proprii a lemnului în care deturna functionalitate si frumosul s-au îmbinat în proportii necesare si optime. Din lemn au fost construite case de locuit cu toate anexele unei gospodarii — la munte si la deal; morile de macinat, stanele si alte adaposturi, mobilierul, unelte si arme, obiectele de uz casnic”. Comuna noastra face parte, prin specificul ei, din asezarile umane în care „în primul deceniu al acestui secol (1908), locuintele si alte constructii de interes economic reprezentau în judetele cu paduri întinse — Olt, Arges, Muscel, Dîmbovita .Prahova—între 43%—97% din totalul cladirilor”, inclusiv constructiile din nuiele împletite. In majoriate, vechile case de lemn sunt compuse din doua încaperi locuibile: ,,casa mica” de locuit si gatit (i se mai spune si ,,odaita”) si „casa mare”, mai încapatoare, în care se pastreaza lucrurile de valoare, tronul (o lada cu rufe) si îmbracamintea si unde se primesc musafirii mai deosebiti. între aceste camere este tinda (sala) — antreul, în care se intra din afara, de pe prispa si in care se patrunde apoi în cele doua camere. Soba cu plita se face numai în „camera mica” sau „odaita”. Prispa are în partea din fata, înspre curte, un palimar de lemn înalt de cca 70 cm. fixat între stîlpii care sprijina tavanul în afara camerelor.
Din timpurile cele mai vechi, îmbracamintea starchiojdenilor corespunde „portului curat românesc, adica (la barbati) pe cap vara, palarie neagra de pasla groasa, cei tineri pun si palarii de paie, lucrate de elevii din scoala, iarna caciula de oaie, poarta camasi de cânepa, de in sau bumbac, în afara nadragi, încinsi cu chimer sau brîu.
Nadragii sunt facuti din lana alba si lucrati de femeile lor; se încalta cu opinci, iar sarbatoarea cu cizme, ghete si botini (bocanci). Se îmbraca cu cojoc mintean si zeche alba; la brîu poarta mai toti un cutit”.Descrierea este relatata într-o adresa de raspuns dat Ministrului Cultelor si Instructiunii Publice de catre învatatorul Costaehe C-Popescu, în 1898, caruia i se ceruse informatii despre comuna, necesare întocmirii de catre clasicul Alexandru Vlahuta a „Geografiei pitoresti a României”.

Descrierea este relatata într-o adresa de raspuns dat Ministrului Cultelor si Instructiunii Publice de catre învatatorul Costache C. Popescu, în 1898, caruia i se ceruse informatii despre comuna, necesare întocmirii de catre clasicul Alexandru Vlahuta a „Geografiei pitoresti a României”. Gluga, facuta din dimie alba era pana aproape de primul razboi mondial un obiect des întîlnit în portul barbatesc în zilele de lucru în afara gospodariei; în ea sateanul îsi ducea mancarea si unele lucruri necesare muncii, ciobanii o poarta pe umeri în tot timpul zilei cu oile la pasune, caci gluga servea si ca pelerina de ploaie. Cercetarea interesantelor costume taranesti din Starchiojd o va face, în 1935, Luisa Netoliezka, de la Muzeul Etnografic din Cluj, invitata în Starchiojd de profesoral C. M. Râpeanu. In ce priveste îmbracamintea feminina, aceasta este mentionata în mai multe foi de zestre, din diferite perioade de timp, cu urmatoarele bunuri casnice: camasa, ie, hondroc de lîna, fota de lana, scurteica de postav, pieptar sau bunda, cojocel, marama de borangic (mai rar întîlnita), bete brîu, stergar de borangie; iia era o piesa a costumului feminin, care se lucra odinioara din panza de tort de canepa sau de in, iar mai tarziu borangic si bumbac. Iia este împodobita cu rauri de arniciu rosu ori negru sau albastru; în urma aparitiei mulineu-rilor iile sunt lucrate în culori variate: albastru, verde, liliachiu, pier-siciu etc. Uneori, iile celor înstarite sau cele de sarbatoare erau împodobite si cu fir subtire de argint, care se îmbina cu negru, dand frumoase efecte. Au aparut fluturii (fluturasii), care se aseaza printre rauri si creaza un camp de argint cand sunt albi, sau de aur cand sunt galbeni; de asemenea, margelele prin asezarea carora se redau modele florale. Mijlocul femeilor este strans într-o cingatoare care se numeste bete, tesute din lana cafenie sau policroma, uneori din mulineu. Betele erau folosite chiar si de barbati, prin aplicarea lor peste braul încingator, înlocuind astfel chimirul care era mai costisitor.
Dar foaia de zestre înscria si vestita scoarta chiojdeana, care „constituie un adevarat domeniu de manifestare a unor conceptii de viata si estetice”, constatare care determina pe etnograful Neculai Pascu sa consacre un dezvoltat studiu „scoartelor Chiojdului”. Termenul de scoarta, mentioneaza specialistul, este folosit în Chiojd ca definind o categorie de tesatura.

Aceasta pentru ca sunt si alte denumiri, care, la randul lor, desemneaza categorii de tesaturi felurite ca material si, unele, si ca înfatisare: toala de zgrebeni, toala de lana aleasa printre vargi fundareste, velinta, straie de lana, asternut în sase scripti, toala de coada, peritari, levicer. Potrivit datinei, scoarta se transmite ca un obiect de mare valoare, ca opera de arta, din generatie în generatie — „de la masa-masii”, asa cum declara bâtrînul Toma Zaharachesu, fara ca sa fi fost poate niciodata întrebuintata în alt scop practic decat ca sa acopere masa cununiei din biserica, sau ca sa fie asezata sub piciorele mirilor la cununie — deci în momente dintre cele mai solemne din viata omului. Singura menire practica mai frecventa este sa împodobeasca la marile sarbatori de peste an odaia curata, „casa mare”. în rest, cele mai de pret sunt pastrate, din neam în neam, împaturite fiind în „teancul de toale” (zestre) de la capul patului. Deoarece studiul despre „scoarta chiojdeana” cuprinde exemple din cele doua Chioajde — Chiojdu — Buzau si Starchiojd — Prahova — apreciem ca, creatia artistica în domeniul scoartei reprezinta îndemanarea, talentul si creatia gospodinelor care traiesc în aceasta zona.

0saves
Dacă ți-a plăcut acest articol, lasă un comentariu folosind secțiunea de comentarii de mai jos. Dacă vrei să primești ultimele articole de pe site pe mail, te poți abona aici .
Tags: