Atestare oficială

Primul act care atesta oficial vechimea localitatii in studiu este un hrisov domnesc, sub forma de regent, ce-l gasim in Cronologia Tabelara, p. 22, nr. 15 (rezumat românesc), prin care Mihail I. fiul lui Mircea cel Batrîn, întareste mosnenilor din Starchiojd mosia Chiojdului, cu urmatorul continut : „6926 (1418), iulie 10. Mihail Voievod, domnul Tarii Românesti si muntilor si catre Tara Tatareasca si amandoua partile de dincoace si peste Dunare si pina la Poarta de Hier si pîna la Marea Neagra, mosneni-lor de Starchiojd. ca sa le fie lor mosiia Chiojdui”.

Intrat în catagrafia curtii domnesti, Starchiojdul va fi mentionat de aci înainte într-o serie de acte emise de cancelariile domnitorilor Tarii Românesti privind rezolvarea diferitelor probleme de ordin economic, politic si social specifice oranduirii feudale — mosteniri, vînzari, cumparari, hotarniciri, danii etc. Astfel, în hrisovul lui Neagoe Basarab, din 10 iulie, 1517, prin care se întareste mosnenilor din satele Stanesti si Drajna drepturile asupra pamantu-lui si împrejurul acestor sate, se mentioneaza, Ia semnele hotarelor,.. si „drept Plaiul Chiojdului în pripor si drept în Sirie.
In actul din 5 ianuarie 1548, domnitorul Mircea Ciobanul întareste lui Dragomir si fratilor sai „ca sa fie ocina în Chiojd din partea lui Calin, în neîntelegerile ce s-au ivit între ei si cu Grozav si ceata lui”.
Prin hrisovul din 1559, acelasi Mircea Ciobanul întareste lui Sin, Patru si Lupului, cu fratii lor ,.sa le fie lor mosie Chiojd a patra parte”, fiindca le este „dreapta mosie de bastina”, actul precizeaza si hotarele „la Bîsca, la lacul la Varful Zmeuratului si la Lupoaica si drept Ja rapa Macrii si la malul Popii si la fantana Benii si la rapa lui Coman si drept la varful Rotarii si pe valcea pana la Basca”.
La 20 august 1562, domnitorul Petru cel Tanar întareste lui Gontea, Stroe si Stoica si cu fiii si cu nepotii lor sa le fie „ocina si de ohaba” la Chiojd; fata de actul anterior, se precizeaza si drept de proprietate deplina atribuit acelor trei si urmasilor lor.
Incepand cu secolul al XVII-lea numarul actelor emise de cancelariile voievozilor Tarii Românesti este in crestere, aceasta explicand si inmultirea diferitelor conflicte si situatii social-economice pe care curtea domneasca trebuia sa le rezolve oamenilor din partile Starchiojdului si Chiojdului din Bîsca.

Organizati în obsti satesti, la început mosnenii stapaneau în devalmasie pamîntul, pentru ca mai tarziu sa înceapa procesul de diferentiere datorita conditiilor de viata în cadrul comunitatii sau administratiei: cei cu slujbe (vatafi, logofeti, postelnici, pitari etc.) se îmbogatesc datorita numeroaselor scutiri si foloase de care beneficiau, iar altii, apasati de greutatea birurilor sau loviti de nevoi, saracesc si se îndatoreaza, fiind obligati sa-si vînda drepturile de mostenire. De altfel „patrunderea feudalilor — boieri si manastiri — s-a produs si în zona de deal pe platforma care se întinde la poalele muntilor. Astfel în Prahova si în Dîmbovita s-au înfipt, prin deposedarea mosnenilor, domeniile unor familii bogate”, situatie în care se integreaza si mosnenii starchiojdeni.
Primii acaparatori de pamînturi sunt, la început, din mijlocul populatiei locale, mai tarziu facandu-si loc si altii din afara obstii satesti. La începutul secolului al XVIII-lea se face tot mai mult simtita prezenta ciocoilor si a boierilor în masa social-economica a mosnenilor, manifestata cu cumparaturi de pamanturi si chiar de instrainari in alte parti ale unor localnici. Infiltrati printre mosneni si insusindu-si tot mai mult din pamanturile mosnenilor chiojdeni prin cumparari, Macoveii au ajuns mari proprietari de pamant – mosieri in Starchiojd.
Stabiliti in Starchiojd, Macoveii reusesc sa puna mana pe suprafete importante de pamant datorita functiilor pe care le detin in stat si prin intermediul diferitelor falsuri si mituiri. Acestia manifesta interes pentru stapanirea muntelui Siriu, pentru care se judeca cu mosnenii.
Ultimul reprezentatn al vechii familii boieresti este Dumitru S. Macovei, care, in 1946 mai stapanea numai 10 ha de pamant arabil si faneata pe raza comunei. Se stingea acum un adevarat domeniu care se intindea altadata din Starchiojd pana la hotarul cu Transilvania, cuprinzand mii de hectare de pamant, livezi, paduri si pasuni”.

0saves
Dacă ți-a plăcut acest articol, lasă un comentariu folosind secțiunea de comentarii de mai jos. Dacă vrei să primești ultimele articole de pe site pe mail, te poți abona aici .